Erai prea aiurea...
erai o ploaie amară
şi-aproape uitată...

Când clopotu-mi de lut ţi-a dat de veste
că timpul meu  în clepsidra sorţii
s-a prelins trecut peste-al tău… si prea frumos
în jocul magic de-a v-aţi ascunselea
m-ai prins cu drag de braţ
şi m-ai alintat cu -mpresurări
concentrice şi cu surâs dulce

Cu clipe sublime tu m-ai vrăjit…
şi-acum eşti ploaie ce mă-nfioră
cu picuri de fericire
şi tocmai bună
de iubit !


This entry was posted on 12/17/2010 07:40:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: