La mare, la soare,
iubito trebuia să ne-ntâlnim!

Când te-am căutat pe ţărmul auriu,
te-am văzut mergând, mergând…
păşind graţios
cu fin picior de balerină
prin umbra ta

Vrăjit de unduirea mătăsii,
ţi-am răsfirat printre degete nisipul...
uşor, peste timpul meu...
şi-n adieri cu şoapte
şi-n spuma de mare-albastră
m-am rătăcit şi eu

Pierduţi de tot,
sărutată de soare,
încă ne căutăm, ne căutăm…

şi-apoi, degeaba-mi spui acum
că mă iubeşti,când tu suspini
şi iară mă vrei
dar nu te găseşti
să mă vezi
cât de mult îţi sunt …
(...aşa drag şi  cu gand frumos...!)


This entry was posted on 6/16/2010 08:41:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: