Vara e anotimpul zânelor
şi-al prinţilor de floare
ce se unduiesc în zare
prin lanuri cu flori de mac

Vara e anotimpul Lunii
prefăcută-n blonda
ce se oglindeşte-n ape
şi-al Soarelui-nebunul
înfocat de dragoste
şi scăldat prin mare...
devenit un Prinţ de-albastru!

...........................................
Minune apărută-n cale,
cu pete de culoare
şi surâs cu gust dulceag,
te sărut cu drag!

şi trupul ţi l-aş mângâia uşor
cu-ale mele şoapte,
te-aş răcori adiind un nor
şi printre stele rătăcind
cupa florii tale
aş înroura-o
cu-arome
nebune!

...........................................
Cu raza-mi albastră...
dansând pe margini de noapte
şi sărutat suav de buzele tale,
când în umbre reci tu mă vei adânci,
m-aş apune şi m-aş tot răsări
prin ale tale taine
(...oricâte toamne
m-ar albi...!)

şi-n zbor de-ndrăgostiţi
Soare-albastru tu mă vei tot iubi...
frumoasa mea din Lună!


This entry was posted on 6/10/2010 07:10:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: