Când eu te vreau cuminte
tu m-asculţi, iubito,
şi mă treci prin văi de timp
iar tristeţea ţi-e senină !

Când eu te vreau tandră,
tu mă mângâi în vis...
pe pleoape dulce mă săruţi
şi cu şoapte mă alinţi
şi-mi chemi îngerii aproape

Când eu te vreau fierbinte
tu nu mă cauţi prin gânduri
dar mă găseşti printre rânduri
iar cuvintele tale m-aprind...
că doar numai tu mă ştii
din ploile de păpădii
şi te-ai ascuns în suflet de sihastru
de când Soarele era albastru…

Iar eu rătăceam prin labirint,
înfruntând fulgere şi vânt,
căutând dezlegare pentru-o taină...!

Când eu te vreau sfântă,
clipele tale să fie curate
ca lacrima de înger!
(...ce rătăceşte-n noapte...
sărutându-ţi sufletul,
sânii şi-apoi surâsul…!)
Şi-atunci vei şti mereu
când eu te vreau…


This entry was posted on 5/05/2010 01:48:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

1 comentarii:

    Unknown spunea...

    m-a impresionat mult poezia.. mi-am permis sa imbrac una din fotografiile mele cu ea, aici ,http://oraexacta.blogspot.com/2010/05/cand-eu-te-vreau.html..sper sa nu fie cu banat.. numai bine va doresc si inspiratie!

  1. ... on 21 mai 2010 la 20:20