Mare mi-e uimirea,
când cu strălucirea ta
ajung în al nouălea cer!

Dar nu mi-acopăr ochii
şi te privesc în taină...
şi văd cum anii,
lunile şi zilele
de singurătate s-au scurs...
(si suntem doar noi doi!)

Timpul, s-a oprit!
Uite, suntem aşa de-aproape...
că de-ai întinde mâna
mi-ai atinge cerul, iubito!

În Cartea sfanta,
vad ca ne este cuprinsă vremea
cu tot ce va urma şi-n veacuri!

Între ziduri de visuri trăim, zburăm,
visăm împreună !
(şi ne suntem mărginire!)

.....................................................
Pe ţărmul mării de iubire
ne-ntâlnim zi de zi, seară de seară
şi nisipul tot e-al nostru...
doar sărutul se destramă-n zori !

(însă, în adâncul nopţii,iubito,
rămânem tot amândoi,mereu... visand!)

.........................................
şi frumoasa din Lună
ce aşteaptă să ne vină,
ne surade!!


This entry was posted on 4/17/2010 06:31:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: